Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din Bănești este un lăcaș de cult ortodox construit în anul 1706 în satul Bănești din comuna Fântânele aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul vechi din partea de jos a satului și are hramul Sfântul Nicolae, sărbătorit la data de 6 decembrie. O importanță deosebită din punct de vedere cultural o prezintă faptul că în cimitirul acestei biserici a fost înmormântată bunica poetului Mihai Eminescu, Paraschiva Iurașcu, mama Ralucăi Iurașcu.

Biserica de lemn din Bănești a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 201, având codul de clasificare cod LMI SV-II-m-B-05494.

Istoricul bisericii

După tradiția locală, în secolul al XVII-lea a existat prin părțile locului un schit de călugări. Tot în acea perioadă, Cronica Parohiei Bănești redactată de preotul paroh Nicanor Lungu vorbește de existența unei biserici de lemn mai vechi:

„În documente apare în 26 august, anul 7176 adică 1668, în timpul domniei lui Iliaș Alexandru (1666-1668). În acea vreme păstorea aici preotul-călugăr Aftănase, care din 1669 a slujit douăzeci de ani la această bisericuță cu 72 de familii de români creștini. Biserica nu mai era corespunzătoare și în 20 aprilie 1706 se dă în folosință o nouă biserică de lemn, cu hramul Sf. Nicolae. Numele ctitorului – boierul Ștefan Stamate – nu e înscris în izvoare istorice, dar apare în pisania dăltuită în ușorul de la intrare «Cu darul Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh apucatu-s-a dumnealui Ștefan Stamate cu tot cheltuiala dumisale și au făcut sfânta biserică în timpul domniei Ion Antioh Constantin Voievod în anul 7124 aprilie 20».”
—Arhiva Bisericii „Sf. Nicolae” din Bănești

Actuala biserică de lemn din satul Bănești a fost construită în primul deceniu al secolului al XVIII-lea, în perioada celei de-a doua domnii a lui Antioh Cantemir, domnitorul Moldovei (1695-1700 și 1705-1707). Ctitorul bisericuței a fost Ștefan Stamate, un mic boier fără ranguri din satul vecin Bălușeni (care poartă astăzi denumirea de Stamate).

În partea superioară a ancadramentului ușii de intrare se află săpată o pisanie cu următorul text: „Cu darul Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh apucatu-s-au dumnealui Ștefan Stamati cu toată cheltuiala dumisale și au făcut sfânta biserică, în zilel(e) blagocestivului luminat și blagorod domn țări(i) Moldovi(i), Ioan Antioh Constantin Voievod în an(ul) 7214 (1706) aprilie 20”.

La momentul construirii bisericii, satul Bănești nu exista. Biserica a fost amplasată în mijlocul unei păduri de stejari, care astăzi nu mai există, dar a rămas vie în memoria bătrânilor. Ea a fost construită pe loc cu lemnul tăiat din pădure. Partea de lemn ar fi fost lucrată de doi păstori, în timp ce partea metalică ar fi fost executată de către doi țigani.

Cronica parohiei menționează că bisericuța a fost reparată în 1747 de către familia boierilor Cănănău. Pereții interiori au fost zugrăviți tot atunci, în tehnica tempera pe lemn. Pictura a fost refăcută în ocru în 1826 de către zugravul Ienache Ponici din Dumbrăveni. În jurul anului 1890, a fost construită în sat o biserică mai nouă, ctitorită de baronul Gheorghe Kapri.Eroare la citare: Eticheta de închidere  lipsește pentru eticheta 

Piatra de pe mormântul bunicii lui Mihai Eminescu a fost luată de Muzeul Județean din Botoșani. În urma unei plângeri făcute de săteni, lespedea funerară a fost restituită satului de către muzeu și se află în prezent în biserică.

Arhitectura bisericii

Biserica de lemn din Bănești este construită din bârne de stejar orizontale, cioplite în patru canturi și încheiate în „coadă de rândunică”. Ea se sprijină pe un soclu din piatră de râu. Edificiul are un acoperiș din șindrilă, în patru ape, cu o ușoară rupere în pantă, aproape insesizabilă, în dreptul absidelor laterale. Streașina largă este susținută de console în „cap de cal”.

Monumentul are plan treflat, cu abside laterale pentagonale mici și absida altarului poligonală nedecroșată. Lăcașul de cult este prevăzut cu o singură ușă, aflată în peretele vestic al pronaosului. Dimensiunile bisericii sunt mici: lungimea de 15.75 metri și lățimea de 4.50 metri.

În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se face pe o ușă situată în peretele vestic al pronaosului. Portalul de intrare se numără printre cele mai interesante elemente decorative ale bisericii. Ușa este masivă, fiind confecționată din dulapi groși de lemn, ferecați în tablă groasă, prinsă în cuie forjate. Pe tabla care acoperă ușa au fost adăugate două diagonale metalice, între care se află opt elemente curbilinii metalice. Ancadramentul are la partea superioară o pisanie cu caractere chirilice. Pe părțile laterale ale ancadramentului sunt dispuse simetric câte două rozete mari, cu conținut diferit. Din rozetele de mai jos pornesc tulpini decorate care au la partea superioară trei rozete mai mici.

Pronaosul are o formă pătrată, cu două ferestre în pereții de nord și de sud. Deasupra pronaosului se află o boltă semicilindrică. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor în care s-au practicat trei deschideri largi, marcate de doi stâlpi. Acești stâlpi prezintă interes prin modul artistic în care sunt realizați: baza inferioară și superioară este cioplită în trunchi de piramidă, fusul este ușor galbat și împărțit în două registre printr-o canelură, pe fus se desfășoară toruri șerpuitoare.

Naosul este alungit și are două abside laterale mici, cu contur poligonal, în axa cărora s-a practicat câte o fereastră dreptunghiulară (0.45×0.75 metri). Absidele au tavane drepte, iar bolta semicilindrică se sprijină pe arce dublouri rezemate pe console cioplite în motive decorative.

Altarul are o absidă nedecroșată de formă poligonală și nu are cele două nișe (proscomidiarul și diaconiconul). Aici se află două ferestre: una pătrată (0.20 metri) în peretele nordic și alta dreptunghiulară (0.45×0.75 metri) în axa absidei. Bolta semicilindrică a altarului se sprijină pe șase console cioplite în „cap de cal”.

Sursa: Wikipedia

Lasă un răspuns

Your email address will not be published. Required fields are marked *

clear formPost comment